Câinele meu de pază
iluziile pierdute
poemul de nisip
clepsidrele spulberate
prin sângele albastru al mileniului
degeaba fierul de călcat
mi-a îndreptat linia destinului spre Polul Nord
nu pot hiberna în numele ultimei elegii a lui Ovidiu
cu toate că mama rămâne obsesia nevralgică a condiției umane
și unii doar trag maimuța de mânecă
poate-poate s-o deschide cerul
COSTEL ZĂGAN, EREZII SECOND HAND, EDITURA AXA, BOTOȘANI, 2014
